Consolidare fiscală prin disciplină bugetară în ultimele șase luni din 2025 și utilizarea extinsă a fondurilor europene nerambursabile
Execuția bugetului general consolidat pentru anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, reprezentând 7,65% din PIB, în scădere cu un punct procentual față de deficitul de 8,67% din PIB înregistrat în 2024. Datele confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României, într-un context caracterizat de creșterea veniturilor și direcționarea resurselor către investiții publice record, finanțate în mare parte din fonduri europene nerambursabile.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 662,70 miliarde lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul precedent. Ca pondere în PIB, acestea au crescut cu 2,05 puncte procentuale, evoluție susținută atât de majorarea veniturilor curente, cât și de nivelul istoric al fondurilor europene atrase.
Nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasări excepționale din amnistia fiscală (6,3 miliarde lei). Excluzând acest factor temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii în PIB este estimată la aproximativ 0,8 puncte procentuale.
Cheltuielile bugetare au totalizat 808,73 miliarde lei și au fost gestionate cu o disciplină riguroasă, în special în a doua jumătate a anului. Analiza ponderii cheltuielilor în PIB indică o administrare prudentă a costurilor rigide, concomitent cu accelerarea cheltuielilor pentru dezvoltare.
„Rezultatele execuției bugetare pe anul 2025 reflectă un echilibru între investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile și disciplină fiscală. Am redus deficitul cash cu un punct procentual, am asigurat sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice, precum sănătatea, plata concediilor medicale și a medicamentelor. Totodată, am inversat structura finanțării investițiilor, crescând ponderea celor finanțate din fonduri europene, în urma renegocierii PNRR”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Ministrul a subliniat că, fără măsurile administrative ferme adoptate în a doua parte a anului și fără controlul riguros al cheltuielilor, România risca să nu îndeplinească ținta de deficit cash de 8,4% din PIB, asumată față de Comisia Europeană.
Structura veniturilor bugetare
- Impozitul pe salarii și venit: 58,82 miliarde lei (+19,9%), susținut de creșterea încasărilor din impozitul pe dividende și eliminarea unor facilități fiscale.
- Contribuții de asigurări: 208,03 miliarde lei (+9,8%), ca urmare a eliminării unor excepții și a îmbunătățirii conformării la plată.
- TVA net: 133,90 miliarde lei (+10,7%), cu o accelerare a încasărilor în semestrul al II-lea, pe fondul digitalizării (e-Factura) și al modificărilor de cote.
- Impozitul pe profit: 41,01 miliarde lei (+14%).
- Accize: 48,32 miliarde lei (+4,3%).
- Fonduri europene: 75,9 miliarde lei – nivel istoric, obținut prin renegocierea PNRR și mutarea unor proiecte din componenta de împrumut în cea de grant.
Cheltuieli bugetare – principalele categorii
- Cheltuieli de personal: 167,72 miliarde lei, în scădere la 8,78% din PIB (de la 9,36% în 2024).
- Cheltuieli cu dobânzile: 50,50 miliarde lei (2,64% din PIB), creștere absorbită sustenabil prin venituri suplimentare.
- Cheltuieli pentru investiții: 138,20 miliarde lei (+15,7%), dintre care 78,55 miliarde lei pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și PNRR.
- Cheltuieli aferente fondurilor europene: 90,27 miliarde lei, incluzând investiții din coeziune, PNRR și subvenții pentru agricultură.
Concluzie
Reducerea deficitului bugetar cu un punct procentual în 2025 a fost determinată de măsuri suplimentare de monitorizare a cheltuielilor și de stimulare a conformării fiscale, aplicate în special în a doua jumătate a anului. Succesul execuției bugetare demonstrează că disciplina financiară și monitorizarea permanentă a cheltuielilor au reprezentat pilonii stabilității macroeconomice a României în 2025.