Universitățile din România și-au definit oficial misiunea academică, marcând un moment de referință în construcția unei arhitecturi transparente și asumate a învățământului superior românesc. Procesul se bazează pe prevederile Legii nr. 199/2023 și Ordinului de ministru nr. 3.027/2025, fiecare instituție de învățământ superior stabilindu-și profilul academic prin Carta universitară.
Trei tipuri de misiuni academice
Conform noii reglementări, universitățile și-au asumat una dintre următoarele misiuni:
- Educație – axată exclusiv pe activități de predare, învățare și evaluare, cu o relevanță academică preponderent locală sau regională.
- Educație și Cercetare – adaugă o componentă de cercetare, cu impact academic la nivel regional și național.
- Educație și Cercetare Avansată – presupune o integrare profundă a educației cu cercetarea de vârf, având impact național și internațional asupra cunoașterii și dezvoltării economice și tehnologice.
Tipul de misiune nu implică o ierarhizare, ci reflectă vocația proprie a fiecărei universități. Evaluările de performanță se vor face ulterior, în funcție de misiunea autoasumată.
Ministrul Educației: „Încheiem cu adevărat modelul Bologna”
Prof. univ. dr. psih. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, subliniază importanța acestui demers pentru alinierea reală a învățământului superior românesc la valorile europene:
„Încheiem cu adevărat implementarea modelului Bologna și intrăm într-o logică a normalității. Toate universitățile sunt importante, dar nu toate trebuie să fie la fel. Țara are nevoie de universități cu profiluri diferite.”
Ministrul a transmis așteptări clare în raport cu fiecare tip de misiune:
- Universitățile de Educație: să răspundă dinamic nevoilor locale și regionale, prin formarea de resurse umane și servicii educaționale adaptate mediului socio-economic.
- Universitățile de Educație și Cercetare: să aducă o contribuție valoroasă și în zona cercetării aplicative.
- Universitățile de Educație și Cercetare Avansată: să promoveze cercetarea-dezvoltarea-inovarea la nivel internațional, cu accent pe educația prin cercetare și abordări duale sau antreprenoriale.
Totodată, activitățile vocaționale și de creație artistică rămân componente esențiale în arhitectura educațională.
Concluzie: o universitate mai conectată, mai puternică, mai autonomă
În încheiere, ministrul Daniel David subliniază:
„Acum avem un sistem universitar cu o arhitectură transparentă – pentru viitorii studenți, autorități, societate și comunitatea academică. Universitățile devin astfel mai puternice și mai autonome, fiind evaluate în funcție de misiunea asumată, nu după criterii externe arbitrare.”
Această schimbare de paradigmă marchează o etapă importantă în reformarea învățământului superior, încurajând diversitatea, responsabilitatea și relevanța socială a fiecărei universități din România.