
Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director în unitățile de învățământ intră într-o zonă de incertitudine, după ce noul ministru al Educației, Sorin Costreie, a recunoscut public existența unor probleme care trebuie verificate. Timpul insuficient pentru rezolvarea subiectelor, lipsa foilor de ciornă și contestațiile depuse ridică întrebări serioase privind corectitudinea și legalitatea desfășurării examenului.
Declarațiile făcute miercuri, 21 octombrie, la Digi24, de ministrul Educației ar putea deschide o discuție mult mai amplă decât simpla analiză a unor subiecte de concurs. În joc nu se află doar rezultatele candidaților, ci și credibilitatea unui proces de selecție prin care sunt desemnați cei care urmează să conducă unitățile de învățământ.
Una dintre cele mai importante observații făcute de Sorin Costreie privește condițiile în care candidații au fost obligați să rezolve subiectele.
Examenul a cuprins teste de logică, raționament, gramatică și matematică, însă timpul disponibil și lipsa posibilității de a utiliza foi de ciornă au fost semnalate drept posibile probleme.
„Acolo cred că a fost o problemă: timpul alocat, faptul că nu a avut ciornă, deși acolo m-am uitat și eu, scria că problemele se rezolvă în cap sau pe ciornă”, a declarat ministrul Educației.
Afirmația ridică o întrebare legitimă: cum poate fi evaluată în mod corect capacitatea de raționament a unui candidat dacă instrucțiunile permit rezolvarea exercițiilor pe ciornă, dar condițiile efective de examinare nu oferă această posibilitate?
Nu este vorba doar despre un detaliu organizatoric. Dacă asemenea situații au influențat performanța candidaților, ele ar putea avea relevanță în evaluarea corectitudinii concursului.
Poate cea mai importantă declarație a ministrului este cea referitoare la necesitatea verificării legalității examenului.
„Întâi trebuie să vedem dacă el s-a desfășurat și dacă din punct de vedere legal e vreo problemă, că avem niște contestații. După care tragem concluziile ce putem îmbunătăți”, a explicat Sorin Costreie.
Prin urmare, analiza anunțată nu se limitează la dificultatea subiectelor, ci vizează inclusiv respectarea regulilor de organizare.
Dacă verificările vor confirma încălcări ale procedurilor care au afectat drepturile candidaților, autoritățile vor trebui să stabilească ce măsuri legale se impun.
Poate fi vorba despre corectarea unor deficiențe, reevaluarea unor situații contestate sau, în cazul constatării unor nereguli grave și în condițiile prevăzute de lege, chiar despre anularea unor rezultate ori a examenului.
În acest moment, însă, anularea concursului rămâne doar o posibilitate teoretică, nu o măsură anunțată de Ministerul Educației.
Dincolo de declarațiile oficiale, situația ridică o problemă de principiu. Candidații care au participat la concurs au dreptul să știe dacă au fost evaluați în condiții conforme cu regulile stabilite și dacă rezultatele reflectă în mod real competențele lor.
Un concurs destinat selectării directorilor de școli trebuie să fie un exemplu de transparență, rigoare și respectare a procedurilor.
Orice neclaritate privind condițiile de examinare riscă să afecteze încrederea participanților, inclusiv a celor care au obținut rezultate bune.
În același timp, simpla existență a contestațiilor nu demonstrează că examenul a fost organizat ilegal. Tocmai de aceea, verificările trebuie să ofere răspunsuri clare, fundamentate pe documente și pe prevederile legale aplicabile.
Ministrul Educației a atras atenția și asupra unei alte realități: tot mai puține cadre didactice sunt interesate să ocupe funcții de conducere.
Responsabilitățile administrative tot mai mari, salarizarea considerată insuficient de atractivă și degrevarea limitată de norma didactică transformă funcția de director într-o provocare pe care mulți profesori preferă să o evite.
În aceste condiții, apare o altă întrebare: își permite sistemul educațional să descurajeze și mai mult candidații prin concursuri asupra cărora planează suspiciuni privind organizarea?
România are nevoie de directori competenți, dar și de proceduri de selecție care să inspire încredere.
Deocamdată, ministrul Sorin Costreie nu a anunțat anularea examenului, modificarea rezultatelor sau organizarea unei noi testări.
A promis, în schimb, o analiză a problemelor semnalate și verificarea eventualelor implicații juridice.
Rămâne de văzut dacă această analiză va confirma că examenul s-a desfășurat legal sau dacă vor fi identificate nereguli care să impună măsuri concrete.
Un lucru este cert: atunci când chiar ministrul Educației consideră necesară verificarea legalității unui concurs, întrebările candidaților nu mai pot fi tratate ca simple nemulțumiri. Ele trebuie să primească răspunsuri oficiale, clare și argumentate.
Iar întrebarea care rămâne este una esențială: a fost concursul pentru directorii de școli o evaluare corectă a competențelor sau un examen ale cărui condiții de organizare au influențat rezultatele?
Răspunsul trebuie să vină de la Ministerul Educației, în urma verificărilor anunțate.
Jurnal de Dobrogea Stiri online
