Durerea unui popor, vie după 82 de ani. Deputatul Varol Amet: „Strămoșii noștri au fost smulși din patria lor într-o singură noapte”

La împlinirea a 82 de ani de la deportarea tătarilor din Crimeea, comunitatea tătară din România a comemorat unul dintre cele mai tragice episoade din istoria sa printr-un marș organizat la Constanța de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR).

Deputatul Varol Amet a reamintit drama trăită de tătarii crimeeni în noaptea de 18 mai 1944, când, din ordinul direct al lui Stalin, întreaga populație tătară din Crimeea – femei, copii, bătrâni și tineri – a fost acuzată colectiv de trădare și deportată forțat în Asia Centrală, Urali și Siberia.

„La 18 mai 1944, a avut loc cel mai tragic moment din istoria tătarilor. Într-o singură noapte, strămoșii noștri au fost urcați în vagoane pentru transportul animalelor și trimiși la mii de kilometri distanță de patria lor, Crimeea”, a declarat deputatul Varol Amet.

Pentru a păstra vie memoria victimelor deportării, aproximativ 650 de membri ai comunității tătare au participat la marșul comemorativ desfășurat între Sala Sporturilor și Consulatul Federației Ruse din Constanța. Participanții au purtat pancarte și steaguri, transmițând un mesaj de solidaritate și respect față de generațiile care au suferit în urma represiunilor sovietice.

La finalul manifestației, în fața Consulatului Federației Ruse, președintele UDTTMR, Gelil Eserghep, a transmis un mesaj de protest și de comemorare.

„Motto-ul marșului nostru a fost și de această dată «Să nu uităm!». An de an, aducem un omagiu strămoșilor noștri prin intermediul acestui marș comemorativ. Este, de asemenea, forma noastră de protest pașnic împotriva abuzurilor care s-au petrecut de-a lungul istoriei în Crimeea, inclusiv din 2014 până în prezent. Le mulțumim autorităților române pentru sprijinul acordat și tuturor celor care sunt alături de comunitatea tătară”, a declarat Gelil Eserghep.

Prin această manifestare, comunitatea tătară din România reafirmă importanța păstrării memoriei istorice și transmite generațiilor viitoare lecția unei tragedii care nu trebuie uitată niciodată.